homepage

Având în vedere că pentru formarea unui strat de sol cca. 20 cm (stratul minim necesar pentru dezvoltarea unei plante) sunt necesari aproximativ 7000 de ani, este lesne de înţeles că solul poate fi considerat practic o resursă naturală neregenerabilă, pe care, datorită rolului crucial avut pentru activităţile umane şi supravieţuirea ecosistemelor, avem datoria să o protejăm.

Solul are multiple funcţii economice şi biologice deoarece determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează învelişul vegetal, precum şi calitatea apei, reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinele hidrografice şi acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei prin reţinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanţe chimice.

 

Datorită aşezării geografice a judeţului nostru, aspectele de vulnerabilitate a solului identificate acoperă aproape toată gama de probleme datorate impactului antropic sau natural, înregistrându-se însă, în ultimii ani, o reducere a presiunilor din punct de vedere ecologic. Ca aspecte vulnerabile şi probleme ce necesită a abordare mai atentă au fost identificate următoarele activităţi, respectiv fenomene cu un potenţial impact:

-  exploatarea agregatelor minerale;

- depozitarea neconformă a deşeurilor menajere şi industriale;

- depozitarea neconformă a dejecţiilor animaliere;

- exploatarea ţiţeiului;

- utilizarea neraţională a solului;

- practicarea unei agriculturi intensive;

- utilizarea neraţională a îngrăşămintelor chimice şi produselor de uz fitosanitar;

- fenomene de alunecări de teren şi respectiv eroziunea solului.

 

Soluţiile de reducere a impactului asupra solului presupun în principal o utilizare durabilă a acestuia prin combinarea tehnologiilor şi a activităţilor, astfel încât să se realizeze concomitent: bioproductivitatea, securitatea alimentară, protecţia calităţii solului, viabilitatea economică şi acceptabilitatea socială, prin respectarea următoarelor cerinţe:

  • practicarea culturilor în concordanţă cu pretabilitatea solului;
  • zonarea culturilor care pe lângă pretabilitatea solului să ţină cont şi de condiţiile climatice: temperatură, precipitaţii etc.;
  • practicarea rotaţiei culturilor astfel încât să se cultive plante premergătoare care favorizează obţinerea unor producţii ridicate ale culturilor viitoare şi care elimină unele probleme legate de boli, dăunători, buruieni, asigură surse alternative de azot în sol; reduce eroziunea solului; evită riscul poluării apelor;
  • lucrarea solului pe curba de nivel, benzi înierbate, terasarea cu înfiinţarea de perdele forestiere;
  • combaterea bolilor şi dăunătorilor mai ales prin tehnici biologice (combaterea biologică, bacterizarea plantelor, micorizarea rădăcinilor);
  • derularea unor proiecte de combatere a alunecărilor de teren şi a eroziunii solurilor;
  • limitarea defrişărilor, a excavării bazei versanţilor;
  • refacerea şi modernizarea lucrărilor de irigaţii din arealele cu cerinţe stringente, refacerea amenajărilor antierozionale şi extinderea acestora, modernizarea lucrărilor de apărare - îndiguire şi desecări şi extinderea acestora conform cerinţelor, modernizarea lucrărilor de ameliorare a terenurilor sărăturate, a nisipurilor şi a solurilor nisipoase;

·        refacerea stării fizice a solurilor prin afânarea adâncă şi combaterea crustei;

·        corectarea reacţiei solului, refacerea rezervei de materie organică şi refacerea rezervei de elemente nutritive (în special de fosfor şi microelemente);

  • prevenirea şi reducerea poluării chimice a solurilor cu metale grele, sulf, fluor, reziduuri petroliere, deşeuri, nămoluri, produse de uz fitosanitar etc.

Lista siturilor potential contaminate de pe raza judetului Buzau

Legislaţia comunitară şi naţională din acest domeniu şi alte informaţii utile pot fi accesate din secţiunea similară de pe site-ul A.N.P.M la adresa http://www.anpm.ro/Mediu/sol_subsol-13

 

Lista siturilor potenţial contaminate de pe raza judeţului Buzău


homepage

Având în vedere că pentru formarea unui strat de sol cca. 20 cm (stratul minim necesar pentru dezvoltarea unei plante) sunt necesari aproximativ 7000 de ani, este lesne de înţeles că solul poate fi considerat practic o resursă naturală neregenerabilă, pe care, datorită rolului crucial avut pentru activităţile umane şi supravieţuirea ecosistemelor, avem datoria să o protejăm.

Solul are multiple funcţii economice şi biologice deoarece determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează învelişul vegetal, precum şi calitatea apei, reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinele hidrografice şi acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei prin reţinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanţe chimice.

Datorită aşezării geografice a judeţului nostru, aspectele de vulnerabilitate a solului identificate acoperă aproape toată gama de probleme datorate impactului antropic sau natural, înregistrându-se însă, în ultimii ani, o reducere a presiunilor din punct de vedere ecologic. Ca aspecte vulnerabile şi probleme ce necesită a abordare mai atentă au fost identificate următoarele activităţi, respectiv fenomene cu un potenţial impact:

- exploatarea agregatelor minerale;

- depozitarea neconformă a deşeurilor menajere şi industriale;

- depozitarea neconformă a dejecţiilor animaliere;

- exploatarea ţiţeiului;

- utilizarea neraţională a solului;

- practicarea unei agriculturi intensive;

- utilizarea neraţională a îngrăşămintelor chimice şi produselor de uz fitosanitar;

- fenomene de alunecări de teren şi respectiv eroziunea solului.

Soluţiile de reducere a impactului asupra solului presupun în principal o utilizare durabilă a acestuia prin combinarea tehnologiilor şi a activităţilor, astfel încât să se realizeze concomitent: bioproductivitatea, securitatea alimentară, protecţia calităţii solului, viabilitatea economică şi acceptabilitatea socială, prin respectarea următoarelor cerinţe:

  • practicarea culturilor în concordanţă cu pretabilitatea solului;
  • zonarea culturilor care pe lângă pretabilitatea solului să ţină cont şi de condiţiile climatice: temperatură, precipitaţii etc.;
  • practicarea rotaţiei culturilor astfel încât să se cultive plante premergătoare care favorizează obţinerea unor producţii ridicate ale culturilor viitoare şi care elimină unele probleme legate de boli, dăunători, buruieni, asigură surse alternative de azot în sol; reduce eroziunea solului; evită riscul poluării apelor;
  • lucrarea solului pe curba de nivel, benzi înierbate, terasarea cu înfiinţarea de perdele forestiere;
  • combaterea bolilor şi dăunătorilor mai ales prin tehnici biologice (combaterea biologică, bacterizarea plantelor, micorizarea rădăcinilor);
  • derularea unor proiecte de combatere a alunecărilor de teren şi a eroziunii solurilor;
  • limitarea defrişărilor, a excavării bazei versanţilor;
  • refacerea şi modernizarea lucrărilor de irigaţii din arealele cu cerinţe stringente, refacerea amenajărilor antierozionale şi extinderea acestora, modernizarea lucrărilor de apărare - îndiguire şi desecări şi extinderea acestora conform cerinţelor, modernizarea lucrărilor de ameliorare a terenurilor sărăturate, a nisipurilor şi a solurilor nisipoase;

· refacerea stării fizice a solurilor prin afânarea adâncă şi combaterea crustei;

· corectarea reacţiei solului, refacerea rezervei de materie organică şi refacerea rezervei de elemente nutritive (în special de fosfor şi microelemente);

  • prevenirea şi reducerea poluării chimice a solurilor cu metale grele, sulf, fluor, reziduuri petroliere, deşeuri, nămoluri, produse de uz fitosanitar etc.